Nu mi se părea că pot face această combinație, mere și brânză, însă știu că amestecul de brânză și scorțișoară l-am mai făcut (crema tortului cu morcovi e așa bună, încât ar putea fi desert ca atare), dar am aplicat regula asociativității din matematică și se pare că brânză + (mere + scorțișoară) = (brânză + mere) + scorțișoară. Vă invit să convingeți și papilele voastre gustative că-i așa.
Am mâncat acum un an o tartă, în aceeași combinație - cu mai puțină brânză, dar foarte bună, făcută de talentata Mirela. Cum am rămas cu gustul și amintirea plăcută de atunci, dar neavând rețeta originală, mi-am propus să o născocesc eu. La o primă privire seamănă cu un cheesecake, poate e un cheesecake adaptat. Acum două săptămâni am făcut această tartă prima dată, dar cum era cam pe seară și încă era călduță n-am mai tăiat-o. Și nici a doua zi dimineață n-am îndrăznit, că am zis să o luăm la o întâlnire cu niște prieteni. Deși i-am avertizat că e doar o încercare a unei rețete făcute din cap, au apreciat-o totuși. Eu i-am găsit niște cusururi, pe care le-am reparat acum.
Aluat:
lg - linguriță, Lg - lingură
* - eu am considerat că proporția 1 kg brânză / 2-3 Lg miere este suficient de dulce, dar bineînțeles aceasta poate fi adaptată în funcție de propriul gust, așa cum poate fi înlocuită și mierea cu zahăr, de exemplu.
De data asta, pentru aluat am folosit doar făină și unt rece, plus picul de sare, pe care le-am mărunțit și amestecat cu ajutorul mixerului. O alternativă de aluat ar fi un pâte brisée sau unul pe bază de biscuiți, ca pentru cheesecake. Aluatul, foarte nisipos de altfel, căci nu conține deloc lichid, l-am presurat într-o formă cu pereți detașabili și pe fund cu hârtie de copt și l-am presat bine cu degetele. L-am lăsat la rece un pic și apoi l-am copt 15 minute în cuptorul preîncălzit la 190°C.
Când cele două umpluturi sunt gata, în special când merele s-au și răcit un pic, se toarnă acestea peste aluatul pre-copt, cu grijă să nu se sfarâme fructele, apoi peste ele crema de brânză. Eu am pudrat deasupra un pic dintr-un amestec de condimente pentru cafea, ce conține și scorțișoară, dar și scorțișoara simplă este suficientă. Și gata, e bună de pus în cuptor, la o temperatură joasa, 150 - 160°C, pentru 45 - 60 minute. Marginile se vor dezlipi ușor de pereții vasului, iar tarta va părea un pic umflată, dar se va lăsa la loc.
De preferat este să se răcească complet, recomand să o lăsați peste noapte în frigider, dacă aveți răbdare.
Voilà, matematica culinară s-a transformat într-un desert ușor, fin și gustos. Sper să vă iasă și vouă.
Am mâncat acum un an o tartă, în aceeași combinație - cu mai puțină brânză, dar foarte bună, făcută de talentata Mirela. Cum am rămas cu gustul și amintirea plăcută de atunci, dar neavând rețeta originală, mi-am propus să o născocesc eu. La o primă privire seamănă cu un cheesecake, poate e un cheesecake adaptat. Acum două săptămâni am făcut această tartă prima dată, dar cum era cam pe seară și încă era călduță n-am mai tăiat-o. Și nici a doua zi dimineață n-am îndrăznit, că am zis să o luăm la o întâlnire cu niște prieteni. Deși i-am avertizat că e doar o încercare a unei rețete făcute din cap, au apreciat-o totuși. Eu i-am găsit niște cusururi, pe care le-am reparat acum.
Aluat:
- 200 gr făină
- 100 gr unt
- praf de sare
- 4-5 mere
- 1 lg miere
- 1-2 lg scorțișoară măcinată
- 1 kg brânză fină de vaci
- 2 ouă
- 100 ml frișcă lichidă
- 2-3 Lg miere *
- 1 lg extract de vanilie
lg - linguriță, Lg - lingură
* - eu am considerat că proporția 1 kg brânză / 2-3 Lg miere este suficient de dulce, dar bineînțeles aceasta poate fi adaptată în funcție de propriul gust, așa cum poate fi înlocuită și mierea cu zahăr, de exemplu.
De data asta, pentru aluat am folosit doar făină și unt rece, plus picul de sare, pe care le-am mărunțit și amestecat cu ajutorul mixerului. O alternativă de aluat ar fi un pâte brisée sau unul pe bază de biscuiți, ca pentru cheesecake. Aluatul, foarte nisipos de altfel, căci nu conține deloc lichid, l-am presurat într-o formă cu pereți detașabili și pe fund cu hârtie de copt și l-am presat bine cu degetele. L-am lăsat la rece un pic și apoi l-am copt 15 minute în cuptorul preîncălzit la 190°C.
Merele se curăță de coajă și semințe și se taie în felii subțiri. Se amestecă apoi cu scorțișoara și lingurița de miere, se lasă câteva minute să se impregneze. Aici vine îmbunătățirea rețetei: pentru că data trecută mi s-a părut că nu s-au copt în cuptor, am decis să le ”călesc” un pic în tigaie. La foc mic, cu un strop de unt, am pus amestecul condimentat de mere într-o tigaie, acoperită cu un capac. Le-am lăsat vreo 10 - 15 minute, amestecându-le din când în când, dar având grijă să nu le sfarăm.
În timp ce merele se coc în tigaie, se pregătește crema de brânză amestecând bine cu un tel ingredientele rămase - brânza, ouăle, mierea, frișca și extractul de vanilie.
Când cele două umpluturi sunt gata, în special când merele s-au și răcit un pic, se toarnă acestea peste aluatul pre-copt, cu grijă să nu se sfarâme fructele, apoi peste ele crema de brânză. Eu am pudrat deasupra un pic dintr-un amestec de condimente pentru cafea, ce conține și scorțișoară, dar și scorțișoara simplă este suficientă. Și gata, e bună de pus în cuptor, la o temperatură joasa, 150 - 160°C, pentru 45 - 60 minute. Marginile se vor dezlipi ușor de pereții vasului, iar tarta va părea un pic umflată, dar se va lăsa la loc.
De preferat este să se răcească complet, recomand să o lăsați peste noapte în frigider, dacă aveți răbdare.
Voilà, matematica culinară s-a transformat într-un desert ușor, fin și gustos. Sper să vă iasă și vouă.
