Da, da... exact aşa. Ce vară poate fi asta fără un pahar de compot, ca atunci când eram mici... ? Mie îmi plăcea să-l beau un pic călduţ cu câţiva biscuţi de casă. Mmm, aroma aceea de mere care învăluie toată casa...
Eu am crescut cu două tipuri de compot: cel de vară, când aduni din grădină orice fruct găseşti la îndemână şi rezultatul este o băutură minunată, aromată în toate culorile. Apoi este cel de iarnă, la borcan, în combinaţii de fructe mai bine alese: căpşuni la căpşuni, vişine la vişine, zmeură la zmeură, coarne la coarne, struguri la struguri, etc.
Vai, şi ce bun este o cană de compot, răcoros după o baie fierbinte în mijloc de iarnă... Brr, că tot veni vorba de iarnă, iat-o că vine deja, sau cel puţin vara se mută pe alte meleaguri, peste mări şi ţări. Dar, vine ea, la vară :)
Din căteva mere, două piersici, o lămâie, un pic de zahăr brun şi un pic de scorţişoară, iată ce-a ieşit...