O să încep povestea reamenajării cu cea a blaconului, unde de fapt a şi început totul, la întoarcerea din Berlin, în iunie 2009. A fost o vară lungă, care s-a prelungit cu spor şi drag până vara următoare, dar şi acum mai găsim una alta de făcut, pentru că îmi place ideea să aduci ceva nou constant, să mai modifici ceva, să mai îmbunătăţeşti, pentru că ideile bune şi frumoase vin în timp, fără grabă...
Balconul e mic, îngust mai degrabă, doar 70 cm în lăţime (şi cam 3 m lungime), închis, în stil vechi, cu geamuri de sticlă şi rame de fier. Şi asta a fost marea problemă. Izolarea era făcută cu chit, care, bineînţeles, în timp se usucă, se crapă şi pe lângă aspectul urât, nu mai oferă nicio protecţie împotriva ploii. Termopane nu am vrut, deşi le ştiu avantajele (da, confort fonic, termic, etc..) poate par un pic anti-tehnologie, dar mie mi-e dor de ferestrele din lemn şi geamul de sticlă.
Şi atunci am decis să curăţăm chitul vechi... Dar nu a fost deloc simplu. Am crezut că îl putem rade imediat, dar nu, era destul de dur, şi am folosit o substanţă decapantă pentru dizolvarea straturilor vechi de vopsea, dar care a funcţionat şi pentru chit. În câteva zile am reuşit să scoatem câteva găleţi pline de chit, că ne-am şi minunat de unde a ieşit aşa mult. Odată chitul dat jos, am putut să scoatem şi geamurile... bineînţeles cu ceva daune, unele nu au rezistat şi s-au spart.
Pasul următor a fost să revopsim ramele de fier, cu un prim strat de vopsea antirugină, iar apoi cu mai multe de vopsea albă. După ce am montat la loc geamurile, Ionuţ s-a ocupat de procesul de izolare, cu silicon şi cu bandă de cauciuc la gemurile care se deschid şi pe unde sunt mari şansele să intre apa, când plouă; iar eu - am finisat pe ici, pe colo, marginile geamurilor. Şi aşa ne-a prins toamna deja...
Şi cam asta a fost pentru acea vară :) Primăvara următoare ne-am pus iar pe treabă şi am montat jaluzele de bumbac, rafturi pentru flori şi o masuţă de perete şi am deschis sezonul oficial de vară, de 1 mai, cu un mic dejun pe balcon :)
Multe nu s-au schimbat de atunci, doar un pic am reînprospătat vopseaua la geamuri şi un pic pe pereţi, şi cam aşa e acum balconul şi mica grădină... :)
Balconul e mic, îngust mai degrabă, doar 70 cm în lăţime (şi cam 3 m lungime), închis, în stil vechi, cu geamuri de sticlă şi rame de fier. Şi asta a fost marea problemă. Izolarea era făcută cu chit, care, bineînţeles, în timp se usucă, se crapă şi pe lângă aspectul urât, nu mai oferă nicio protecţie împotriva ploii. Termopane nu am vrut, deşi le ştiu avantajele (da, confort fonic, termic, etc..) poate par un pic anti-tehnologie, dar mie mi-e dor de ferestrele din lemn şi geamul de sticlă.
Şi atunci am decis să curăţăm chitul vechi... Dar nu a fost deloc simplu. Am crezut că îl putem rade imediat, dar nu, era destul de dur, şi am folosit o substanţă decapantă pentru dizolvarea straturilor vechi de vopsea, dar care a funcţionat şi pentru chit. În câteva zile am reuşit să scoatem câteva găleţi pline de chit, că ne-am şi minunat de unde a ieşit aşa mult. Odată chitul dat jos, am putut să scoatem şi geamurile... bineînţeles cu ceva daune, unele nu au rezistat şi s-au spart.
Pasul următor a fost să revopsim ramele de fier, cu un prim strat de vopsea antirugină, iar apoi cu mai multe de vopsea albă. După ce am montat la loc geamurile, Ionuţ s-a ocupat de procesul de izolare, cu silicon şi cu bandă de cauciuc la gemurile care se deschid şi pe unde sunt mari şansele să intre apa, când plouă; iar eu - am finisat pe ici, pe colo, marginile geamurilor. Şi aşa ne-a prins toamna deja...
Şi cam asta a fost pentru acea vară :) Primăvara următoare ne-am pus iar pe treabă şi am montat jaluzele de bumbac, rafturi pentru flori şi o masuţă de perete şi am deschis sezonul oficial de vară, de 1 mai, cu un mic dejun pe balcon :)
Multe nu s-au schimbat de atunci, doar un pic am reînprospătat vopseaua la geamuri şi un pic pe pereţi, şi cam aşa e acum balconul şi mica grădină... :)
