Foșnesc crengile brazilor zilele acestea de globuri, beteală și alte ornamente. Unii sunt înalți de ajung până-n tavan, alții sunt mici, cu rădăcinile ascunse într-un ghiveci. Naturali, artificiali, verzi și de toate culorile, cu miros de brad, cu miros de scorțișoară, opțiunile în ziua de azi sunt nemărginite. Recunosc că-mi plac ce-i naturali împodobiți de Crăciun, dar e cam trist să-i văd tăiați cu atâta lăcomie și pentru doar câteva zile din an. Îmi place să-i ochesc prin geamurile caselor, care parcă sunt mai frumoase ca niciodată acum învăluite de lumina caldă a ghirlandelor. Dar poate cel mai frumos lucru pe care îl face un brad de Crăciun împodobit este că adună oameni dragi în jurul lui.

De vreo 3 ani tot născocesc și meșteșugăresc câte un brad alternativ, căci încă n-avem curaj să luăm unul natural. M-am jucat cu hârtie la primii doi, iar anul trecut am găsit unul imprimat pe material. Pe acesta l-am ales să ne fie pom de Crăciun și anul acesta, l-am agățat deja pe perete și l-am împodobit discret cu câteva globuri și ornamente de lemn. Dar am mai făcut unul. Un brad care cuprinde oamenii dragi cu care ne-ar plăcea să petrecem împreună aceste zile și să fim mai aproape în general. Distanța însă este cea care ne desparte de unii, iar timpul, din păcate, ne desparte de alții, dar printr-o fotografie cu amintiri sunt prezenți aici și acum.

Am avut o idee acum câteva luni de a face o galerie mare de fotografii înrămate pe un perete din casă, am căutat rame prin magazinele de vechituri, am ales câteva fotografii pe care apoi le-am imprimat. Singura dilemă era cum să le agăț pe toate, fără să găuresc prea tare pereții. N-am găsit o soluție la vremea respectivă și am lăstat ”proiectul” să se mai ”coacă” în minte. Acum câteva zile însă, o muză m-a vizitat și am găsit rezolvarea acestei dileme. Dar poate cel mai fain este că m-am gândit să transform galeria dreptunghiulară într-o formă triunghiulară de brad, acum în perioada Crăciunului. Aș fi ales mult mai multe fotografii, dar ca să-i pun pe toți cei dragi pe un perete, mi-ar trebui unul muuult mai mare, așa că-i port cu drag pe pereții inimii, care sunt nemărginiți.

Mai jos sunt câțiva pași de tutorial, așa, poate mai inspiră și pe altcineva ideea acestui brad alternativ.

Cele necesare:

• un perete gol
• fotografii imprimate pe hârtie și/sau înrămate
• pastă gumată de lipit (eu am folosit de acest fel)
• un metru sau ceva de măsurat, creion

Suprafața pe care se vor lipi ramele ar trebui să fie cât mai netedă și curată.

Ca să-mi fie mai util și să vizualizez mai bine forma bradului, am făcut un test aranjându-le pe jos (puteam să aleg și suprafața unei mese, dar am bănuit că dimensiunea bradului va fi mai mare). Când le-am potrivit pe toate în forma dorită, am făcut o fotografie, pe care am folosit-o apoi drept model.

Am măsurat lungimea (care va fi înălțimea) și lățimea bradului și am însemnat apoi discret cu creionul unde va fi vârful bradului pe perete.

Pasta de lipit vine deja într-o formă pre-tăiată în mici bucăți, pe care apoi le-am modelat între degete, ca să formeze mici bile (la aceasta etapă e foarte asemănătoare cu gumă de mestecat :)). Le-am lipit apoi în 3-4 puncte pe spatele ramei foto.

Pornind cu vârful și având imaginea model la îndemână (pe telefon sau alt dispozitiv), am început să fixez ramele. Am avut grijă să le apăs cât mai bine, mișcându-le ușor stânga-dreapta câțiva milimetri, am considerat că așa se fixează cel mai bine. Cum am spus în nota de mai sus, din păcate unele au căzut, spărgându-se (de fapt am și vrut să renunț la idee când prima ramă fixată a căzut), dar am zis să mai încerc. Și m-am bucurat că nu am renunțat, căci în final rezultatul a ieșit așa...


Anul acesta avem doi brazi, amândoi alternativi, dar speciali fiecare în parte. Casa n-am decorat-o prea mult, pe ici colo câte un detaliu cu iz de Crăciun, o ghirlandă cu lumini, un glob de sticlă pictat manual, o felicitare frumoasă. Dar casa e plină, o simțim plină...


Voi ce brazi aveți, ați născocit, împodobit? Poate chiar aveți unii imaginari, dar plini de povești.