Maimuţoiul lui Luca
Poate l-aţi observat în vreo poză din ultima postare de 5 a lunii, ţinut strâns de Luca cel mic, sau dacă mă urmăriţi pe Instagram, sigur l-aţi văzut şi acolo, că a făcut ceva furori. Ei, el este maimuţoiul Muţi (Petersen cumva vede faţa lui feminină şi-i zice Tica), noul nostru animal de casă, alături de alte câteva exemplare de grădină zoologică, colorate şi chiţăitoare, de l-au ameţit de tot pe Koshka (motanul, real). :)
Da, aţi văzut bine, sunt 2 şosete, iar acestea, tam-nisam, s-au transformat într-un maimuţoi, o jucărie haioasă, cu urechi şi coadă lungă, de o poţi încolăci peste tot. Inspiraţia mi-a venit răsfoind categoria DIY Kiddos a blogului A Beautiful Mess (un blog în care te pierzi în idei creative), dar tutorialul l-am luat de aici.
Am fost curioasă să aflu mai multe despre aceasta jucărie, sock monkey, când am văzut o mulţime de poze cu haioasele urecheate. Este foarte populară în SUA, având originile în era victoriană, când nebunia imitaţiei animalelor-jucării a venit din Europa şi a întâlnit abia apăruta Mişcare artistică Arts & Crafts. Wikipedia are un articol întreg despre asta. Nostim este că există o fabrică ce produce şosete cu un design special pentru a fi utilizate în acest scop, crearea de maimuţe :).
Ei, eu nu am mers aşa departe totuşi şi am folosit o pereche de şosete obişnuite. Am fost în inspecţie pe la câteva magazine să iau unele noi, că nu se cuvine să fac copilului o jucărie din şosete purtate (pfiu!), poate doar dacă arată interesant şi sunt bine, bine spălate. Le-am găsit pe astea vărgate cu vârf, călcâi şi margine contrastantă şi m-am apucat entuziasmată de treabă. Umplutura o aveam deja, iar pentru ochi am folosit nişte nasturi, însă trebuie să fiu atentă cu ei, pentru că sunt piese mici ce pot oricând să cadă, pericol pentru bebeluşi şi copiii mici (!). Detaliile nu le mai scriu, pentru că autoarea tutorialului de unde m-am inspirat, explică frumos şi bine pas cu pas. Vă arăt doar nişte poze din timpul procesului de creaţie. Luca cel mic a stat cuminte, dar tare nerăbdător...
... până, voilà, noul lui prieten, Muţi. De ţinut de mână, de coadă, de dormit nas în nas, de înfăşurat printre nuielile coşului de zi, de amuzat şi tras de urechi şi câte şi mai câte. Era cât pe ce să-l pierdem prin jungla din Grădinile Regale din Bruxelles, dar l-am recuperat noi cu bine.
Weekend fain să aveţi, dar nu plecaţi departe. Reveniţi pe aici zilele astea pentru că am ceva interesant să vă propun. :)
2 commentarii
Vai cat de frumoooos!Nu se compara cu nicio o alta jucarie! O sa ii fac si eu printesei mele de aproape un an!Multumesc!
RăspundețiȘtergereMulţumesc Anca! şi spor la treabă :)
Ștergere