În sfârşit am găsit ocazia să port rochia pe care am cusut-o cu ceva vreme în urmă. A tot stat agăţată de şifonier, draga de ea, aşteptând o zi minunată ca cea de ieri... Ieri, pe seară, când parcă, parcă vremea se mai răcorise un pic, deşi vara asta a înnebunit niţel şi nici nu mai ştii la ce să te aştepţi de la ea...
Florile minunate sunt pentru Filis (la-la-la mulţi ani!), sărbătorita de ieri, dar i-am cerut voie şi le-am furat un pic pentru a le integra pe post de accesoriu. Poşetă pe măsură nu am găsit :)
Vai, iar mi s-a făcut un dor nebun să conduc. Maşina de cusut, bineînţeles :)
(mulţumiri deosebite, fotografului Jack Petersen :) )
Florile minunate sunt pentru Filis (la-la-la mulţi ani!), sărbătorita de ieri, dar i-am cerut voie şi le-am furat un pic pentru a le integra pe post de accesoriu. Poşetă pe măsură nu am găsit :)
Vai, iar mi s-a făcut un dor nebun să conduc. Maşina de cusut, bineînţeles :)
(mulţumiri deosebite, fotografului Jack Petersen :) )