Luca, două luni

6 mar. 2013

Ieri s-a mai făcut o lună, a doua, din viaţa lui Luca. O lună care a curs uşor, cu zile/nopţi şi liniştite, şi plângăcioase, şi mai senine, şi mai posomorâte, dar la capătul ei plină de momente minunate alături de bobul mic.


Ce-a făcut Luca în această lună? În primul rând a deschis "larg" ochii. I-a luat, pfiu.., două luni să facă treaba asta, nu mai e pititcul somnoros de acum o lună :) Deja are încercări sigure de a ne urmări cu privirea, de a urmări unele obiecte mişcătoare din vizorul lui. Este fascinat de pereţii albi :) şi poate să stea şi câte-o jumătate de oră să se uite pe geam, la cerul gol, în general. Mai vorbeşte cu el, pare că are motive serioase să-l certe că nu e senin, ci plin de un nor mare şi albicios. L-am prins într-o zi că se uita chiar mirat la pisic, dar nu mai mult decât se uită mirat Koshka la el.

Apoi are o mai mare siguranţă de a-şi susţine căpşorul mic pentru noi, dar greoi pentru el, atunci când e luat în braţe sau pus pe burtă. Şi-a făcut un program mai statornic de masă şi somn, doarme mai bine şi mai lung noaptea (în special după ce face baie - care de altfel pare să-i şi placă, mai ales să stea în apă, în cădiţa lui găleată) şi are perioade mai lungi, în special dimineaţa şi după amiaza, când stă treaz şi cere atenţie, de gata, nu mai pot eu să fac una, alta aşa simplu.


Tot în această lună a făcut şi prima lui călătorie mai lungă, la vecinii olandezi. A fost în interes de muncă, în căutare de cărucior, dar pentru că părinţii ăştia ori îs tare pretenţioşi, ori tare nehotărâţi, s-a ales doar cu un sling, în care de altfel îi place să stea, să doarmă, să fie liniştit, să meargă la plimbare în parc, la doctor, la cumpărături, să dea o mână de ajutor părinţilor bucătari sau la făcut treburi prin casă.

A rezistat cu brio şi primei lui petreceri, de ziua mea, când a cunoscut şi alţi pitici, mai mari sau mai mici, dar pe care nu a părut că i-a băgat în seamă.
Şi pe o notă mai puţin veselă, ieri a primit şi primul vaccin, dar a rezistat bravo. Deh, săracul, a trebuit să se obişnuiască de mic-mic, cu injecţiile...
Din ce ne dăm seama, pare să-şi dezvolte un spirit şi caracter mai independent. A început să ne facă să zâmbim prin mutriţele pe care le face şi sunetele haioase pe care le produce. Dar noi încă aşteptăm nerăbdători zâmbetul lui, acela de care scrie în cărţi şi de care ne-au spus unii alţii, deşi parcă, parcă am recepţionat eu o încercare. Până atunci ne bucurăm de cele pe care le mai face în mod necontrolat în somn şi când se opreşte satisfăcut, uneori, din mâncat pofticios laptele dulce al mamei :)


Şi cum mi-am prospus data trecută, să încep un ritual "dulce", iată rezultatul încercării de ieri: nişte fursecuri din cereale, foarte, foarte simplu de făcut. "Reţeta", în curând.


Luca, lună de lună:

4 comentarii:

  1. De fapt, ca sa fim sinceri, a primit 3 vaccinuri: unul oral si doua injectii...

    RăspundețiȘtergere
  2. deja nu mai încape în fotoliu :)

    RăspundețiȘtergere
  3. ah, si Luca pare sa aiba senzor de miscare si senzor de proximitate!

    cand detecteaza ca este singur (adica nu tinut de cineva), si mai mult, cand detecteaza ca acel cineva sta pe loc cam multicel, incepe gradual sa isi exprime nemultumirea

    RăspundețiȘtergere
  4. Adorabil, Luca...cum am mai spus este tot mai frumos...Dragul de el, ma gandeam ca in tarile mai dezvoltate nu se mai dau vaccinuri...Eu sunt cu baiatul meu pe remedii homeopate de la 3 ani, are acuma aproape 13, de la 2 ani si jumatate nu am mai acceptat sa fie vaccinat...insa fiecare parinte alege...nu poti obliga pe cineva nici sa nu-si vaccineze copilul, dar nici nu poti obliga un parinte sa-l vaccineze.

    Eu va recomand,cu mare drag "vaccinul" care cu adevarat poate sa daruiasca sanatate atat trupeasca dar mai ales sufleteasca copilasului minunat pe care l-ati primit in dar de la Dumnezeu, aceasta este Sfanta Impartasanie, pe care copii, o pot lua la Sfanta Liturghie in fiecare dumineca, DAR conditia obligatorie,este sa fie botezat...deci inainte este botezul, si este foarte bine, sa fie botezat cand mai repede, pentru ca la botez copilasul primeste ingerul pazitor...si este ocrotit...iar dupa botez, este bine sa mergeti sa-l impartasiti cat mai des...o sa vedeti schimbari minunate, si o sa vedeti deferente vizibile,intre un copil botezat care este si impartasit regulat, si intre unul care nu a fost botezat...sau chiar botezat fiind, nu primeste TAINA SFINTEI IMPARTASANII...Desigur aceste taine se intampla in biserica ortodoxa...nu stiu cum se procedeaza in alte cofesiuni...

    Dumnezeu sa-l ocroteasca pe Luca...iar voi sa va bucurati de el.

    Va rog, draga mami si tati, daca am indraznit prea mult, sa ma iertati...sunt experiente, pe care eu le-am pus in practica...si pot sa spun ca a fost si este bine.

    Cu drag,
    Angela

    RăspundețiȘtergere