Poate vă întrebați ce-i de la bunica, nucile sau checul? Ambele. De curând ne-a vizitat, iar ca orice bunică, a pus în bagaj și niscai bunătățuri, unele din ele au fost și nuci. Gata sparte, gata curățate. De bunicul :). Iar checul l-a făcut într-o după-amiază, în doi pași și trei mișcări, așa cum numai bunicile știu a face.

Poate v-ați dat seama că-i vorba de bunica lui Luca. Încă mi se pare uneori ciudat să mă adresez cu apelativul bunica și nu mama, dar așa învață cel mic despre familia lui, a noastră. Așa că n-a durat mult și a început să o strige cu nu-ni. Nu vă mai spun ce chinuitor și aproape de neînțeles mi se părea în școala generală când trebuia să-i spun doamna profesoară, căci mama mi-a fost atât profesoară de matematică, cât și dirigintă...


Și cum vă spuneam, într-o zi, nu s-a mulțumit cu desertul de căpșuni făcut de mine și a făcut și ea un desert. Un chec cu nuci, cu gust de acasă. Am intervenit și eu un pic să-i spun că pună în loc de zahăr, miere, să fie și pe gustul celui mic. Zis și făcut, curând a fost gata.

Ingrediente

• 3 ouă
• 4 Lg miere
• 400 gr kefir
• 1 lg extract de vanilie
• 50 gr unt
• 2 Lg ulei
• 1 Lg bicarbonat de sodiu stins în sucul de la o jumătate de lămâie
• 1 cană nuci sfărâmate
• făină - cât să aibă aluatul consistența smântânei *

Lg - lingură, lg - linguriță

Se preîncălzește cuptorul la 180°C, iar o formă de chec se unge cu un pic de unt și se tapetează cu făină

Ouăle se bat bine cu cele 4 linguri de miere. Se adaugă apoi untul un pic topit, uleiul, kefir-ul, extractul de vanilie, bicarbonaul de sodiu stins în sucul de lămâie și se amestecă până se omogenizează bine totul. Se încorporează apoi nucile și mai apoi făina.
* N-am scris o cantitate exactă de făină, asta-i o rețetă din aceea cu făină cât cuprinde. Nu vă speriați, asta-i și farmecul ei :). Compoziția finală ar trebui să aibă consistența unei smântâni groase. Eu admir persoanele care știu să folosească o rețetă în care unele cantități sunt lăsate la liberă alegere și să iasă rezultatul bun. Așa cred că fac mamele și făceau bunicile noastre, ele - cele mai pricepute în ale bucătăriei. Eu încă mă orientez după rețete cu cantități exacte, cine știe, poate și eu când oi fi bunică, am să le fac și eu așa, fără măsurători și cântar și am să adun toți nepoții în jurul mesei.

Se toarnă compoziția în formă și se coace cam 30-40 de minute, dar și aici, treaba-i de urmărit cuptorul și de încercat checul cu o scobitoare mai lungă.

Se scoate din cuptor, se mai lasă un pic în tava de copt, apoi se scoate și se lasă să se răcească pe un grătar.


Voi ce rețete dragi aveți/știți de la mamele, bunicile, mătușile voastre?