Frânturi de vară

1 sept. 2014

Ce mult apreciezi un lucru atunci când nu-l ai. Ce mult am apreciat zilele de soare, de vară, petrecute în vacanță acasă. Mă gândeam zilele trecute ce diferit se simte vara aici în Belgia față de cea pe care o simțeam în România sau Moldova. Căldură mare, săptămâni în șir de zile însorite, legume și fructe de grădină și gusturi de vară. Vara și-a schimbat destul de mult semnificația de când am poposit aici: temperaturi în jur de 20°C, săptămâni în șir de zile ploioase și reci ca de toamnă, gusturi de vară cu greu de găsit prin piață. Recunosc că-mi place și asta, mai ales când o zi îți aduce toate anotimpurile pe tavă - soare, nori grei, vânt, ploaie, cer senin și iar soare - la interval de câteva zeci de minute. Oamenii pe aici însă nu par să fie afectați, ba ma mult, mi se par foarte căliți (să vezi copii în pantaloni scurți și tricou mâncând înghețată sau bălăcindu-se în apă când afară sunt în jur de 15-20° nu-i chiar un lucru obișnuit, ba chiar ține de curaj) sau apreciază fiecare rază de soare pe care o primesc, luându-și liber de la serviciu sau schimbându-și planurile, doar pentru a petrece un pic de timp la soare, singuri sau împreună cu familia.


Deși nu sunt adepta planurilor făcute cu luni, jumătăți de an înainte (dar îi apreciez pe cei care reușesc să le facă), totuși prin iarnă - care și ea e tare diferită de cea de acasă, cea de anul acesta neaducându-ne fulg de zăpadă - m-am gândit că ar fi frumos, mai ales pentru Luca, să petrecem câteva săptâmâni la țară, să ne pârpâlim la soare, să umblăm desculți prin ogradă și să culegem zmeură chiar din grădină și să-i bucurăm pe bunici cu prezența noastră. Cele câteva săptămâni s-au transformat într-o lună jumate, în care am mai pus și câteva zile la mare și altele în imensulșimultpreazumzuitorul București. Oameni dragi, rude venite și ele de peste mări și țări, prieteni vechi și noi au făcut și ei parte din această poveste.

Vara-i timp pentru dulcețuri din care să mănânci iarna și să te duci cu gândul la soare și cald. Și cum vrei ca dulceața să fie bună și să se păstreze vreme mai îndelungată, ai grijă să alegi fructele, să le speli, să le coci apoi la foc încet și să le pui în borcane curate. Această colecție de fotografii este borcanul meu de dulceață pentru iarna asta și pentru altele care vor veni. Când o să fie cerul plin de nori negri, afară frig, ploaie sau ninsoare, am să deschid borcanul și o să iau câte o linguriță din el, ca să-mi ajungă cât e iarna de lungă și o să zâmbesc la gustul dulceag. Iar cum dulcețurile în general sunt dulci-acrișoare o să știu că, deși aceste fotografii sunt frumos colorate și atent alese, ele ascund în spate și diverse amintiri mai puțin plăcute, griji, gânduri și preocupări. Poate cele mai multe avându-și rădăcinile în preocupările noi legate de copil, din situațiile noi în care trebuie să decizi cum să acționezi mai bine sau deloc ca părinte. La unele găsești soluții, la altele nu și speri să se îndrepte lucrurile. Dar, așa cum mi se întâmplă mie, mă zbuciumă inițial, caut soluții sau încerc să trec peste ele, dacă am ce să învăț - bine, altfel le las în urmă. Pentru că știu că altele, și bune, și rele le vor lua locul. Toate ele fiind normale.


Luca poartă șalvarii din ”colecția vară 2014” :)

7 comentarii:

  1. Superbe instantanee cu momente de viata perfecta!

    RăspundețiȘtergere
  2. SUPERB! Iubesc vara asa de mult si atat de dor îmi va fi de ea, deja imi e, desi stiu ca toamna nu vine fix la 1 septembrie...

    RăspundețiȘtergere
  3. Pheww. Foarte frumos. M-a uns pe suflet.

    RăspundețiȘtergere
  4. Vica, atata pot sa-ti spun,SPLENDID!Nu stiu unde sunt aceste locuri, dar sunt genul de locuri unde mi-as dori sa traiesc la batranete, si unde sa vina nepotii mei,si sa le sadesc de mici in suflet, dragostea de acest pamant frumos si binecuvantat, unde ne-am nascut.Multumesc pentru toate postarile minunate si calde pe care le faci, este, am mai spus , un site care ma incarca de fiecare data cand il accesez...cat despre Luca...este un inger de copil.

    RăspundețiȘtergere