Mici amintiri cu flori, în dar pentru vizitatori

6 mar. 2016

A venit, n-a venit încă, dar să fie ea primăvara parfumată, colorată și să ne bucure cu a ei magie, așa cum știe să facă în fiecare an. Și cu flori, cu multe flori. Am schimbat un pic ritualul poveștilor lună-de-lună, dacă pentru Lucacin acestea s-au lăsat cu gusturi dulci, pentru Zmeurica ele vor fi colorate și parfumate, căci cum altfel decât printre flori îi stă bine unei copile cu nume de floare? Povestea primei luni cu Iris mai are un capitol - mici daruri pe care le-am pregătit pentru a le oferi celor care ne trec pragul casei pentru a o cunoaște pe micuța.


Bucuriile sunt făcute pentru a fi împărtășite, iar nouă oamenilor ne place cel mai mult să facem asta. E frumos și uman să te bucuri pentru aproapele tău. Un copil îți aduce multă bucurie... bine, bine, vin ei la pachet cu toate sentimentele, dar hai să recunoaștem că bucuria e cea care predomină, nu-i așa? :) Prin aceste locuri există o tradiție la nașterea unui copil. Părinții pregătesc și trimit felicitări - geboortekaartjes - celor apropiați, prin care anunță venirea pe lume a celui mic. Printre celelalte pregătiri pentru bebelușul proaspăt născut, un lucru neapărat de făcut este să și anunți în primele ore de la naștere firma/magazinul care se ocupă de aceste carduri, datele bebelușului (numele, data, ora și locul nașterii, dimensiunile și greutatea inițială), un mesaj drăguț sau câteva versuri, o listă de cumpărături și poate un cont bancar pentru eventualele contribuții din partea celor apropiați. Aceasta (firma/magazinul) va trimite de îndată toate cele zeci/sute de carduri la destinatari și aceștia vor zâmbi bucuroși la aflarea veștii. E un gest frumos, nu zic, dar pfiu... noi nici de nume nu eram încă siguri în primele ore, nici la un copil, nici la altul, așa că de unde să fim așa organizați. Și apoi Lucacinul a venit așa pe nepregătite, căci numai la felicitări nu ne gândeam atunci (oricum eram și cam novici prin locurile astea, nu știam cum stă treaba cu tradițiile), iar la Zmeurica eram într-o stare magică după nașterea ei așa naturală și blândă, încât nu mai aveam nevoie de nimic, doar să o ținem în brațele noastre. În plus, fiind distanța mai mare până la cei dragi nouă, ar fi durat un picuț cam mult să-i anunțăm, așa că i-am bucurat cu un telefon, un plânset live în fundal și o fotografie trimisă cu porumbelul virtual.


Totuși am adoptat o părticică din tradiția locală, gestul de a oferi mici daruri celor care vin în vizită pentru a cunoaște bebelușul. De obicei se oferă drajeuri de ciocolată în diferite culori, ca atare sau împachetate în pungulițe de diverse feluri - doopsuiker/suikerboon. Există magazine specializate în asta (vă ziceam mai sus cât de bine sunt organizați belgienii/olandezii, încă din primele momente de viață). Când s-a născut Luca, am făcut și oferit și eu cutiuțe cu câteva bombonele. Și cei de au aflat de Iris s-au ales cu niște suikerbonen în culori de mov pal, dar doar colegii de muncă ai lui tata. Pentru cei de ne trec pragul casei, mama a pregătit altceva... Am lăsat dulcegăriile la o parte și le-am înlocuit cu mici pungulițe cu semințe de flori și le-am prins cu câte o floare din hârtie, că tot vine vremea de răsaduri. Mi-a luat câteva săptămâni bune să le meșteșugăresc, printre reprizele de alăptat, legănat, schimbat scutece, jucat cu Lucacinul și alte treburi. La final însă a ieșit un buchet colorat și vesel de flori pe care le oferim rând pe rând vizitatorilor. Inspirația am găsit-o în cartea frumoasă despre flori de hârtie și îndemânarea din experiența ocaziilor de meșteșugărit din trecut. Și sper ca cei de le-au primit să-și înveselească nițel colțul de grădină, de balcon sau cele câteva ghivece de pământ pe care le au în casă. Iris cea mică sigur o să se bucure - și mămica ei mai ales - să afle că natura s-a mai îmbogățit cu câteva flori în vara asta :)


Pe raftul unde am agățat cu câteva cleștișoare de lemn micile pachețele cu flori am adunat și câteva daruri speciale pe care le-am primit - de fapt sunt pentru micuța Iris - de la câțiva oameni dragi. Sunt în primul rând speciale pentru că sunt făcute de ei sau alese cu mare grijă și cu gândul la noi. Printre ele un mic ”album” de bun venit cu desene făcute de colegii de școală a lui Luca. Ce idee minunată, ce bucurie cu emoție pentru mine, recunosc că mi-au dat lacrimile când mi l-a dat juf și l-am răsfoit, minunându-mă de micile creații ale copiilor. Lângă el două picturi în miniatură cu florile mele dragi - un mac și o iris, făcute cu drag de o bună prietenă. O felicitare-desen având cuvântul dragoste în ebraică împodobit de flori, aleasă înainte ca Zmeurica să primească un nume de floare :)

Niciun comentariu

Trimiteți un comentariu