Grădina din balcon - pregătiri pentru un nou sezon
Am tot scris despre grădinărit aici pe blog. Am și adunat câteva povești în categoria plante și grădină. Îmi plac plantele, recunosc, îmi place verdele naturii și apoi trecerea și transformarea lui peste celelalte anotimpuri. Impulsul acesta de grădinar nu știu când a apărut exact sau poate că a fost acolo tot timpul, căci m-am născut și am crescut la țară, iar grădina nu era neapărat loc de relaxare, ci mai mult loc de muncă care mai apoi te răsplătește cu fructe, legume și flori pe parcursul verii, iar unele dintre ele fiind sursă de hrană până la primăvara următoare. Nu pot zice însă că m-a pasionat vreodată sau că aș vrea să fac asta la un nivel mai avansat, de asta nici nu mă declar grădinăreasă sau ceva expert în grădinărit. Oh, nici pe departe! Poveștile de aici sunt doar rezultatul unui pur amatorism, trial-and-error, multe improvizații, ceva cunoștințe mai științifice pe ici colo și poate cel mai mult faptul că de câțiva ani încoace, de când locuim într-un apartament cu un balcon/terasă destul de largă, după ce trece iarna lungă, întunecoasă și gri, dorința mea când se face vremea mai caldă, e că atunci când lăsăm ușa terasei deschisă să avem o pată de culoare și natură acolo. Așa că prin februarie-martie mă fură iar microbul grădinăritului, să cresc câteva răsaduri, să mai bibilesc la plantele care sunt deja în câteva ghivece, să schimb pământul din altele, eh, treburi de grădină din balcon, cum îi zicem noi de ceva vreme. Au trecut mai mulți ani de când n-am mai pomenit despre ea aici, așa că poate e o ocazie bună să mai povestesc ce mai facem noi în grădină - poate mai inspir și pe alții pasionați așa ca mine, dar pentru că eu tot timpul mă lungesc la vorbe, am zis să împart povestea în mai multe părți, așa că cea de acum este despre pregătirile pentru un nou sezon, ah, ce profi sună!
Într-o grădină normală, aceste pregătiri ar însemna mai mult cele legate de sol, care din ce știu se pregătește încă din toamnă. Într-o grădină în balcon însă tot acest pământ stă în ghivece, așa că treaba e mult mai simplă. Oricum vreau să specific de la început, că nu sunt în materie sau dau sfaturi de grădinărit cu așa se face și așa nu, cum e mai bine și cum nu e, căci nu am suficiente cunoștințe de specialitate. Ce vreau să împărtășesc se trage doar din propria experiență și câte ceva despre setup-ul nostru.
Un pic despre balcon:
Terasa noastră balcon e nici prea mare, nici prea mică, aș zice eu potrivită. Cred că are vreo 2 x 4 mp, așa că în timp am tot făcut loc feluritelor plante. Unele sunt multi anuale și au rezistat, cu altele mă joc de la an la an și dispar la final de sezon. Avem noroc că jumătate de balcon e descoperit, deci asta înseamnă că plantele primesc și apă în mod natural atunci când plouă. Dar și soare din plin în prima jumătate a zilei atunci când e o zi senină (nu prea dese pe aceste meleaguri). În timp am aranjat ghivecele în tot felul de combinații și le mut destul de des, când mi se pare mie că un loc e mai potrivit decât altul, ori din cauza condițiilor - apă și lumină, ori pur și simplu estetic, că mi se pare că unuia îi șade mai bine într-un loc sau altul. Pe unele, cele multi-anuale și mai mari nu le-am mai mutat de la locul lor. Balustrada mi se pare cam goală așa, așa că mi s-a părut potrivit să aranjez câteva plante pe marginea ei. Și în felul acesta mai toate ghivecele și-au găsit loc în timp pe marginea exterioară a terasei, lăsând liberă pe cea interioară. Pe părțile laterale, având pereții de cărămidă am plantat încă de acum câțiva ani câteva plante cățărătoare și le-am făcut - cu ajutorul unor șuruburi cu cârlig și niște fir metalic - câte un suport vertical de a se cățăra, se pot vedea aici în câteva imagini (ah, ce diferit era atunci de cum e acum, vă spun eu, o grădină e o continuă schimbare).
Un pic despre ghivece/vase pentru plante:
Pfiu, în timp cred că am făcut o întreagă colecție de ghivece și vase pentru plante. Dacă la început plantam cam în orice îmi pica în mână, îndeosebi vase din plastic sau ce mai găseam la magazinul de vechituri, în timp am început să le schimb din ce în ce mai multe cu unele din ceramică/teracotă, care au și devenit preferatele mele. Cred că plantele o duc mai bine în ele, și pentru că sunt naturale, au pereții mai groși, chiar și așa solul respiră prin ei, dar asta înseamnă că și apa se evaporă mai rapid.
Mai toate ghivecele din grădina din balcon au găuri la bază, asta face ca apa să nu se acumuleze în surplus la rădăcini și implicit să le afecteze. Tot un lucru pe care l-am descoperit în timp este că le e bine să aibă și câte o farfurioară dedesubt, în care se mai reține apa și din care planta apoi o absoarbe. În plus mai protejează și suprafața pe care stau ghivecele (la noi aceasta fiind din lemn am observat că a avut de suferit). Totuși dacă vasul nu are găuri, se pot folosi niște pietricele speciale sau bucăți de vase sparte ce se pun la bază și apoi desupra lor pământul, tot pentru a proteja rădăcinile de surplusul de apă.
Pe lângă aceste vase - din ceramică și unele din plastic (am câteva mai mari în care cresc plantele cățărătoare încă de la început, mi s-au părut și mai ușoare decât unele mari din ceramică/teracota/piatră, în plus și prețul lor fiind mai mic având în vedere dimensiunea lor) - acum câțiva ani am cumpărat niște lăzi dreptunghiulare și nu foarte înalte din lemn în care cresc mai multe plante aromatice, ridichile și/sau salate, plante ce nu au nevoie de prea mult spațiu să-și crească rădăcinile. Le-am făcut o căptușeală pe interior refolosind plasticul de la câțiva saci de pământ pe care-i cumpărasem și am avut grijă să-i găuresc partea de la bază. Cred că există și soluții mai ecologiste de căptușeală, dar la vremea respectivă asta am avut la îndemână și nu l-am mai schimbat.
Abia anul acesta am folosit câteva ghivece mici din metal, pe care le primisem de la cineva acum mai mulți ani. Am replantat niște rădăcini de mentă ca să le dau mai mult spațiu de creștere.
Un pic despre pâmânt, îngrășământ și apă:
Cel mai des am folosit un pământ/compost universal. La început de primăvară îl cam schimb în toate ghivecele, să vedeți atunci tărăboi. Din cele mari însă golesc poate un sfert, maixim jumătate și înlocuiesc cu unul prospăt. Unele plante au nevoie de diferite tipuri de sol, dar eu nu prea am ținut cont ce-i drept. Cred că doar într-un an am folosit un pământ special pentru lada de salături și ierburi.
Mai vin în ajutor cu un pic de îngrășământ, căci da, pământul din ghivece își pierde rapid din nutrienți. Folosesc câteva, unul pentru trandafir și celelalte plante cățărătoare cu flori, altul pentru zarzavaturi, fructe și plantele aromatice, unul special pentru căpșuni.
Anul acesta, pentru prima dată am folosit mulch din scoarță de pin, care pentru unele plante - de ex: afinul, ce are nevoie de un sol mai acid, e bun și drept îngrășământ. L-am pus câte un strat de vreo câțiva cm la suprafața pământului din ghiveci. Acesta mai are rolul de a păstra umiditatea pământului și de a nu permite apa să se evapore așa de repede. Pământul din ghivece se usucă mult mai repede decât cel dintr-o grădină normală, mai ales dacă balconul e foarte însorit și sunt zile călduroase. Și în timp devine ca un burete, prin care apa trece și se scurge instant din ghiveci, nu mai reușeste să o rețină. Așa că am zis că trebuie să intervin cumva și am observat că e mai bine. Am pus mai în toate ghivecele câte un strat. În plus mai are și rol estetic și nu lasă buruienile să crească, nu că în ghivece asta ar fi vreo problemă.
Și nu în ultimul rând despre apă... căci fără de ea plantele nu ar putea exista, ah nici noi. În general, cel mai adesea folosesc apă de la robinet, e cea mai la îndemână. Dar cum ziceam mai sus despre aranjamentul plantelor în balcon și pentru că avem noroc că terasa e jumătate descoperită, plantele profită și de apa de la mama natură atunci când e vremea ploioasa. Cum nu-mi place să irosesc apa, atunci când mai spălăm vreo salată sau legume la bucătărie, sau apa în care am fiert niște broccoli sau fasole verde, o dau plantelor. La fel cum fac și cu apa rămasă după ce copii se bălăcesc într-o zi însorită în piscina mică căreia îi facem loc și ei în balcon sau după duș scurt sau baie în cădița din baie, dacă nu are săpun sau șampon în ea. Țin totuși să specific că cel mai bine udatul plantelor se face ori dimineața devreme, ori pe seară, când temperaturile nu sunt așa de înalte și soarele nu așa de puternic, astfel încât să nu se evapore apa prea repede și nici ca planta să nu sufere un șoc de la diferența de temperatură.
Un pic despre ce fel de plante cresc în grădina din balcon:
La început erau puține, apoi una câte una au umplut balconul. V-am zis că-mi place mult verdele naturii, nu? Asta e și motivul principal pentru care în timp am făcut o întreagă colecție de plante. Pe unele le-am cumpărat pui și acum s-au făcut mari, pe altele le-am primit și replantat în câteva ghivece, unele le-am găsit pe stradă sau în mormanul de gunoi (cei doi brazi pitici care erau aruncați printre sacii de gunoi după ce trecuseră sărbătorile iernii într-un an), altele crescute din semințe sau bulbi. Nu o să mai pun fotografii și descrieri cu fiecare dintre ele, căci în postările anterioare și cele viitoare în care sper să mai povestesc, acestea apar din plin, dar o să le fac un inventar aici în câteva liste cu ce avem anul acesta în grădina din balcon:
Plante cățărătoare multi-anuale:
- Clematis: unul cu flori mov cam cât palma și altul cu flori mici, rozalii, parfumate.
- Caprifoi/Lonicera, cu florile lui parfumate ca mierea
- Trandafir cățărător
- Iasomie stelară/Trachelospermum jasm. Star of Toscane
- Arțar japonez cu frunze mici și roșii/Acer Palmatum
- Hibiscus
- Brazi pitici
- Căpșuni
- Zmeur (roșu și galben)
- Afin
- Mentă
- Roiniță/Melissa
- Rozmarin
- Lavandă
- Salvie
- Cimbru
- Tarhon
- Mărar
- Pătrunjel
- Coriandru
- Oregano
- Busuioc
- Roșii cherry
- Castravete
- Mazăre
- Sfeclă roșie pentru frunze
- Andive pentru frunze
- Ridichi
- Nasturtium
- Limba mielului/Borage
- Conduraș/Nasturtium
- Mușcate
- Panseluțe
- Ghiocei și viorele din bulbi aduși de acasă
- Crizantemă
- Iarbă decorativă
- Căldărușele/Aquilegia
- și alte câteva la care nu le mai știu numele :)
Un pic despre ce probleme și problemuțe apar în grădină:
Pământul din ghiveci își pierde repede din nutrienți și hidratare, iar asta înseamnă că trebuie înlocuit mult mai des, îmbogățit cu îngrășământ și avut grijă la udarea lui în mod constant.
Afidele sau păduchii plantelor sunt printre cei mai des întâlniți dăunători. Sunt niște gângănii minuscule, verzi sau negre, care apar în special pe lăstarii noi, frunze sau bobocii de flori și sug seva din ele, slăbind planta care apoi devine mai susceptibilă la alte boli. Mai și produc un lichid lipicios, care e atractiv pentru furnici și cumva se face o simbioză între ele, se întrețin unele pe altele. Se mai și înmulțesc într-un ritm uimitor de rapid și dacă nu ai grijă să le verifici în mod constant, pot face o invazie adevărată și multe daune plantelor. Există diverse remedii, unele mai chimice, altele mai naturiste. Eu am folosit o combinație: în general fiind o grădină mică există mai mult control, așa că atunci când văd că au apărut, fac o soluție de apă cu săpun și cu o periuță veche de dinți sau chiar cu mâna fac niște spălături să le elimin. Am găsit și un spray ”mai ok” pe care-l folosesc la plantele care nu sunt comestibile, dar am observat că cel mai bine funcționează asta cu eliminarea lor manual și din timp. Odată ce se înmulțesc și se răspândesc pe mai multe plante, e mai greu să le controlezi. Și buburuzele sunt bune luptătoare cu ele. Mai aducem câteva din parc și le punem pe plante.
În general nu am observat să aibă prea multe boli plantele din balcon, dar câteva tot mi-au dat bătăi de cap, în special mucegaiul de pe frunze, îngălbenirea și petele negre de pe ele. Le-am observat în special la plantele cu flori cățărătoare, trandafir și caprifoi, dar și căldărușele. Încerc să elimin din frunzele și lăstarii bolnavi, dar tot nu am reușit să le vindec complet. Am citit că uneori boala se trage de la starea pământului din ghiveci și dacă planta primește suficienți nutrienți, astfel încât se poate lupta mai bine cu boala.
Ei, și poate de necrezut, dar mai avem de-a face cu unele probleme mai majore: păsările ce mai ciugulesc fără niciun deranj din bunătățurile din grădină. Nu s-au mulțumit că le-am pus o nucă de cocos umplută cu hrană pentru ele din care vin și mai ciugulesc uneori, dar sboară ele pe sus și văd acest petec de verdeață și își zic ele, ia să facem un popas acolo să vedem poate ne iese de un prânz mai copios. Nu mai zic că într-un an am avut și șoricei, vai de capul nostru. Nu vă zic cum e să tot aștepți cele 3 căpșune să se coacă în ghiveci și să te trezești într-o dimineață că nu mai e nici una. Mai ne fac și în ciudă, lăsând așa câteva urme. De șoricei parcă ne-am izbăvit, iar la păsări le-am venit de hac cu o improvizație de sperietoare: o folie de aluminiu agățată de un băț, produce și zgomot la vânt și mai și strălucește, ceea ce zburătoarelor nu le place.
Un pic despre semințe și răsaduri:
Cum ziceam mai sus, câteva dintre plantele pe care le avem în grădina din balcon sunt crescute din semințe și răsaduri. Mi se pare ceva special și chiar dacă am trecut pe propria piele de câteva ori prin procesul acesta minunat de a crește ceva dintr-o "sămânță", de a le da naștere și de-ai vedea în fiecare zi cum cresc acești pui de om pe care i-am conceput, totuși mă fascinează în continuare de la an la an cum dintr-o sămânță mică mică pusă în pământ crește o plantă. Am crescut cu asta de mică, vâzând pe părinții mei cum începeau răsadurile sau semănau direct în pământ unele semințe. În plus e o activitate și ”joacă” faină pentru cei mici.
Treaba asta se începe de prin februarie, dar anul acesta am fost mai înceți și ne-am apucat de ea pe la sfârșitul lui martie abia. Am folosit semințe pe care le aveam deja din alți ani. Am făcut o selecție, ne-am gândit ce am putea încerca să creștem anul acesta și am sădit câteva semințe. Lucacinul și Zmeurica m-au ajutat să și facem o listă ilustrată să știm ce am pus și când. Drept răsadnițe am folosit câteva carcase de ouă, pentru plantele care fac răsaduri mici - salate, mazăre, iar pentru roșii și castraveți și ierburi aromatice am folosit câteva vase mici de turbă. Le-am umplut cu pâmânt, am pus semințele (eventual umezite un pic înainte), care individual, care mai dese, le-am mai pus un strat de 1cm de pământ deasupra, le-am pulverizat cu apă și le-am făcut loc pe pervazul geamului însorit. Și ne-am pus pe așteptat.
Un pic despre podeaua de lemn din balcon:
Nu e musai să povestesc despre ea aici, căci nu este relevant ce podea ai în balcon ca să poți crește niște plante în ghiveci. Doar că și asta ne-a dat ceva bătăi de cap și am zis că poate ajută pe cineva experiența noastră.
E o podea din lemn de bangkirai, foarte des utilizat pe aici pentru a ”îmbrăca” balcoanele sau terasele. Când ne-am mutat în acest apartament, podeaua balconului era nouă, culoarea faină, doar că în timp suprafața acesteia s-a deteriorat. De la ploaie, soare, praf, grădină, etc... Nu i-am făcut nimic în toți acești ani, doar curățat și spălat oleacă. Anul acesta, dacă tot am aflat că urma să stăm mai mult în casă din cauza restricțiilor legate de coronavirus, ne-am zis că poate e un moment bun să-i redăm din strălucirea pierdută :) Așa că ne-am apuc de treabă, de la mic la mare. Mai marele familiei s-a ocupat să curețe ce se adunase atâta timp sub ele, printre care și piese de lego, jucării demult pierdute și acum regăsite și multă murdărie. Zmuerica și Lucacinul au vrut musai să frece lemnul, orice implică apa e semn de bălăceală pentru ei. Iar eu m-am ocupat de revopsit cu un lac special pentru bangkirai și în câteva zile am avut podeaua ca nouă. Altă viață! Numai bine de a începe un nou sezon în grădina din balcon.
0 commentarii