M-am bucurat că ați răspuns inițiativei mele și mi-ați scris poveștile voastre pe care le voi aduna rând pe rând aici. Lista este încă deschisă, până în Ajun de Crăciun.


Elena, București - România

De cativa ani incoace obisnuim sa facem un cadou unui copil de Craciun. Si anul trecut si anul asta ne implicam in campania "Punga alba cu vise", e organizata de o prietena pentru copiii saraci din Corbeanca. Fiecare om care participa primeste o punga alba, simpla pe care o umple cu daruri pentru cei mici. Anul trecut am mobilizat colegii de serviciu. Cum anul asta sunt acasa, am mobilizat cateva vecine, si ele stau acasa cu copiii, avem norocul sa stam intr-un bloc pliiin cu copii mici :)

Andra, Sydney - Australia

Prima este despre colega mea de serviciu care are vreo 45 de ani si a donat sange de 51 de ori pana acum. Stiu pentru ca a primit o medalie de la Crucea Rosie, in semn de recunostinta. A starnit un curent bun la noi in birou, astfel ca seful nostru a si invitat pe cineva sa ne vorbeasca despre donarea de plasma si sange, in general. Cireasa de pe tort mi se pare faptul ca i-am spus colegei cu pricina ca vreau sa o nominalizez la categoria Femeia Anului in Australia (imi trebuia permisiunea ei mai intai) si m-a refuzat politicos, spunand ca nominalizarile sunt pentru femei extraordinare.

A doua intamplare faina ne-a bucurat mult pe mine si pe sotul meu. Si-a luat o masina de tuns iarba si s-a pus pe tuns peluza din fata, care deja era napadita de buruieni. Vecinul de peste drum l-a vazut si i-a spus ca i-ar trebui si o masina de tuns pentru margini si colturi. Ne-a imprumutat-o pe a lui, dar cand a vazut ca sotul nu prea stie s-o manuiasca, s-a pus omul si ne-a taiat el aproape toata iarba din curte! Nu mai zic ca omul lucra atunci la nu stiu ce renovari si ca de obicei incepe jobul cu mult inainte sa ne trezim noi dimineata, deci trebuie sa fi fost foarte obosit.

A treia povestire e si comica, dar pentru mine inseamna mult, ma uimeste mereu si ma face fericita. E despre Ovidiu, sotul meu, care e foarte milos, si daca se duce in pauza de pranz la un food-court, va cumpara de mancare de la chioscul care nu are nici un client, chiar daca stie ca mancarea nu e buna. Nu suporta sa vada fata trista si umila a vanzatorilor! :))

Cătălina, Miercurea Ciuc - România

Iti multumesc pentru ca mi-ai facut cunostinta cu proiectul Shoebox, cand am citit la tine nici nu am mai stat pe ganduri si am fugit la cumparat si impachetat mici cadouasuri pentru copiii sarmani. Pentru mine inseamna foarte mult ca am facut asta, imi umple sufletul de bucurie, si cu siguranta anul viitor ma voi pregati din timp pentru asta ca sa pot face macar putin sufletele unor copilasi sa tresara de bucurie.

Gia, București - România

Bia, prietena mea, este un om frumos care face lucrurile bune sa se intample prin asociatia Atelierul de zambete si cred ca o felicitare cu semnatura unui spiridus ;) va fi o surpriza tare placuta. Sambata viitoare este serbare la centrul de plasament Sf. Iosiv iar ea este cea care pregateste de zor cadourile (a pregati echivalent cu a se da peste cap pt a face rost de ele); ce vor contine...? Pai o firma K. a oferit un set de haine pt fiecare copilut (2 tricouri, 2 pulovere, pantaloni si geaca), penar complet echipat plus o cutie mare de alimente si un calculator. Vor primi si o carte si asternuturi pt ca stau f prost la capitolul asta. 

O alta poveste frumoasa este proiectul “8 Pasi spre Copilul Tau”, cu care Bia participa la Campionatul de Bine organizat de BCR, proiect ce are la baza un program de Educatie Parentala Cercul Sigurantei, centrat pe relatie, dezvoltat de Cooper, Hoffman&Powell; beneficiari indirecti sunt copiii din centrele de plasament iar beneficiar direct asistentul maternal. Proiectul a fost acceptat pe Bursa Binelui dar olecuta de sprijin este binevenit :) Se poate ajuta promovand pe pagina de facebook/blog proiectul astfel incat sa ajunga la cat mai multi oameni si/sau donand (donatii mici de 5, 10 lei; Scorul final este suma totala stransa x nr donatori, astfel ca numarul de donatori este foarte important). Primelor 3 clasate le dubleaza BCR suma in limita a 5000 Euro.

Dacă mai aveți povești cu fapte bune, m-aș bucura să le alătur celor de mai sus. Detalii despre cum puteți să mi le scrieți vedeți în postarea precedentă.

PS: primele felicitări au pornit la drum. Sper să ajungă cu bine!

M-am bucurat tare mult să citesc, să văd că ideea felicitărilor făcute în casă a fost primită cu o așa mare încântare. Vă mulțumesc! Recunosc că am fost entuziasmată și am făcut mai multe, iar după ce Moșul și-a făcut lista cu oamenii dragi care le vor primi în cutia poștală, au mai rămas câteva.


M-am gândit să nu le depozitez pentru a le trimite la anu', ci să mai găsesc câțiva destinatari bucuroși să le primeasă ”în schimbul” unei povești cu fapte bune, căci luna lui Decembrie e luna bucuriilor și a lucrurilor făcute cu drag și cu inima. Sunt foarte multe cauze nobile, cazuri sociale, oameni în nevoie sau poate povești doar de voi știute în care implicarea voastră v-a lăsat o urmă de bucurie pe inimă, dar poate mai mult, a creat un zâmbet pe chipul celui care a primit ajutorul vostru. Nu e musai să fie un ajutor material, deși de multe ori, acestea sunt cele mai căutate, poate a fost o îmbrățișare, un cuvânt bun sau doar faptul că ați tăcut și ați ascultat.

Știu că faptele bune se fac și atât e suficient, nu trebuie să ne lăudăm neapărat cu ele. De aceea nu vă cer aici să fiți narcisiști, ci mai mult generoși și să împărtășiți și cu alții povestea, căci cine știe, poate inspiră la rândul ei alți oameni să se implice. Sharing is caring. Ideea mea nu e nici provocare, nici concurs, e doar o încurajare de a împărtăși bucurii.

Puteți începe (deși pe ultima sută de metri) cu Shoebox - cadoul din cutia de pantofi sau unele dintre cauzele povestite de Veronica, fata cu Soarele în suflet, prin caleidoscopul ei de fapte bune - minuni.ro sau acțiunile umanitare ale echipei lui Iulian de la freemiorita.ro. Sau altele, alți oameni, alte povești.

Îmi puteți scrie aici, folosind formularul de mai jos sau prin pagina de contact sau într-un mesaj lăsat pe pagina Facebook a blogului. Puteți lăsa și un comentariu aici, dar având în vedere că vă cer și adresa poștală (la care eu voi trimite felicitarea), las la latitudinea voastră să alegeți. În afară de nume, adresă email, adresă website/blog, vă mai cer povestea faptei în câteva cuvinte, adresa poștală validă și dacă doriți ca aceasta să fie inclusă într-un articol pe blog aici. Să fie inspirație și pentru alții :).

Data limită este Ajunul Crăciunului, dar asta este doar data limită la care voi trimite eu felicitările în plic, voi puteți să continuați să făptuiți bine cât vă lasă inima. Cu cât mai mult, cu atât mai bine.

Aștept cu nerăbdare poveștile de la voi, eu pregătesc felicitările, dacă e nevoie o să mai meșteșugăresc câteva.

PS: îl rog pe Lucacinul mic să lase și el o mâzgâlitură semnătură, așa, ca să vedeți că Moșul face echipă bună cu spiridușii lui. :)