Cum să te ascunzi după o perdea, scurt tutorial vizual.

27 apr. 2012

De ce să te ascunzi? Păi, depinde.


De ochiul curios al vecinului, al omului de pe stradă, că doar ne-am născut pe meleaguri unde dacă nu avem perdea, draperie, jaluzele interioare şi din cele exterioare la fereştri, ne simţim că ne expunem gratuit avuţiile şi viaţa personală din casă, nu? Eu aşa am crescut, şi asta am practicat până am ajuns la Berlin, unde perdeaua pe post de paravan nu am prea întalnit-o la geamurile ce dădeau în stradă şi la care îmi plăcea să mă uit. Mai mult, chiar aveam parte uneori de mici surpize vizuale. Într-o zi, pe fereastra din bucătărie, zăresc prin curtea interioară la un etaj mai jos, un vecin plimbându-se dezinvolt prin casă, gol şi savurându-şi cafeaua de dimineaţă. Mai că m-am simţit eu jenată nu el. Statul la birou, la televizor, în jurul unei mese, s-au dovedit a fi lucruri banale pe care le mai puteai vedea. De când am venit în Antwerp, recunosc, că nu rezist uneori să nu arunc o privire peste geamurile de sticlă ale apartamentelor de la parter. Să vezi o mică frântură din viaţa obişnuită a oamenilor de pe aici şi casele lor minunate. Nu insist cu privirea, nu vă speriaţi, doar aşa, cât să-mi clătesc ochii...

Un alt motiv, ar fi să te ascunzi de lumină, iar aici, mai aproape de Polul Nord, consider asta un motiv tare bun. Vara, în special când se face zi de pe la 4 dimineaţa şi întuneric în jur de 11 seara, cred şi eu că vrei să te ascunzi cumva.

Apoi ar mai fi simţul estetic. Şi eu cred uneori că un geam arată mai bine pe interior, dacă e "decorat" cu o bucată de material. Altfel nu ştiu de ce am ţinut morţiş să fac şi să pun perdele şi draperii în apartamentul din Bucureşti, care oricum era la etajul 6 şi oricum vis-a-vis nu avea decât un parc, deci nici şansă să fim văzuţi în flagrant, trebăluind prin casă.

Tocmai ăsta e motivul pentru care am ales să pun perdele şi la geamurile din apartamentul din Antwerp. Din pur simţ estetic. Nu la toate însă. Avem norocul că jumătate de casă e în pod, deci nu aş avea cum să agăţ perdea la geamuri oblice, pur şi simplu gravitaţia nu mă lasă, că eu aş fi încercat :). Apoi mai sunt 3 geamuri mari, adică foarte mari, dar şi foarte frumoase pe care am fost sfătuită să nu le dichisesc cu nimic, ci să le las aşa, spre bucuria vecinilor. Doar ghirlandă reciclată din pomul de Crăciun le-am pus. Şi de altfel, fiind atât de mari, ar costa o avere să le acoperi.

Mai sunt şi ale motive să te ascunzi după o perdea (una de duş, de exemplu), dar asta într-un alt post, acum să vă explic cum se face o perdea, în caz că aveţi nevoie de una.

Vă spuneam aici că am cumpărat ceva material, materie primă pentru câteva proiecte prin casă. Unul dintre ele - o perdea. Celelalte, tot aşa :)

1. Cât material aveţi nevoie? Cel mai simplu e să măsori geamul pe înălţime, sau daca vrei din tavan, măsori peretele, adaugi vreo 10-20cm rezervă şi înmulţeşti cu 2, adică dacă vrei pe ambele părţi ale geamului perdea/draperie. Mai sunt şi cazuri de asimetrie, cum am procedat cu geamul din dormitorul bucureştean.
De obicei, lăţimea materialului e cam 140-150 cm, şi cred că este suficient să poată face pliuri.
Eu am folosit doar o lăţime, pe care am tăiat-o în două, pentru că acest geam (tot în pod, dar perfect vertical) e destul de mic.


2. Se îndoaie spre interior marginile materialului pentru părţile laterale, îndoitură dublă de 1cm şi se prinde în bolduri.


3. Apoi se cos la maşină cu pas normal, aţă cât mai neutră. De reţinut, tivul pentru partea de jos se coase ultimul, sau aşa fac eu. După ce am agăţat-o şi am mai măsurat-o şi tras de ea un pic ca să văd cât rămâne pentru a fi îndoit şi prins pe interior.


4. Cel mai simplu mod de prindere este pe bază de paspoal şi cârlige. Eu am folosit kit-ul Rikting de la Ikea. Simplu şi rapid de montat.


5. Îl prinzi de partea de sus în bolduri. De fapt instrucţiunile sunt date chiar în manual.


6. Şi iar coşi. Şi coşi, şi coşi într-o veselie...


7. Iar apoi prinz cârligele, dar depinde de sistemul de prindere. Aici era deja o şină, lăsată de foştii chiriaşi, pe care am refolosit-o.


Şi voila, perdeaua la geam. Colorată şi veselă.


Bineînţeles, perdelele şi draperiile se pot cumpăra gata cusute, tivuite, etc. sau se poate da materialul spre producerea perdelelor unor specialişti. Fără prea multă bătaie de cap. Dar eu vă spun că nu-i greu deloc şi merită încercat, dacă aveţi o maşină de cusut "parcată" prin apropiere. Satisfacţia lucrului făcut cu propria minte şi propriile mâini e mult mai mare.

Voi ce faceţi de 1 mai? Sper că nu perdele.. Sau da, unele după care să vă ascundeţi de soarele puternic pe plajă la mare. Aşa da :) Şi pentru mine, vă rog, măcar cu gândul, că pe aici, soarele şi ploaia nu se mai hotărăsc ce să facă. Nici unul, nici alta.

Niciun comentariu

Trimiteți un comentariu