Tartă cu pere, ghimbir şi un pic de bucluc

by - 2/10/2013

Reţeta asta pe care am să v-o povestesc acum e o întâmplare din aceea în care teoria nu coincide cu practica. De multe ori reuşesc să obţin un rezultat bun când încerc să deviez de la instrucţiunile scrise negru pe alb, dar sunt şi dăţi când muzele mele sunt mai supărate şi-mi dau peste cap entuziasmul meu creativ. Cum ar fi cazul şi cu această imagine...


Ah, nu v-aţi prins, nu? Perele din stânga arată bine, compoziţia e interesantă, culorile sunt calde, de iarnă calmă, tarta din dreapta îmbrăcată într-o pătură albă de zahăr pudră îţi lasă gura apă, cum se zice. Pare totul ok. Până şi imaginea de mai jos, cu farfuriile mele de desert, găsite pe ici-colo în magazinele de vechituri, e frumos aranjată. Tarta arată la fel de apetisant.


Dar, dar... două palme peste faţă, fotografia uneori nu redă întocmai realitatea :) N-am ce să ascund, tarta asta, pe care am declarat-o ca punct de pornire pentru ritualul în familie de pe 5 ale lunii, s-a lăsat făcută cu bucluc.

Reţeta originală am văzut-o transformându-se în realitate în mâinile Danei, o bună prietenă, în nişte tarte cu aluat pufos şi mere aromate cu scorţişoară. Iat-o aici:

"V: ai timp sa-mi dai reteta de tarta cu mere?
D: da, stai un pic
D: eu am reteta pt 6 oua dar pt tava ta (formă de tartă, 29cm diametrul), am folosit 4, asa ca trebuie adaptate si celelalte ingredinete
D: 6 oua, 250 gr de zahar, 200 gr de ulei (o lingura are 20gr), 250-300 gr de lapte plus faina pana se ingroasa aluatul care trebuie sa curga
V: batut cu mixerul?
D: rastorn un pic mai mult de jumatate in tava si o dau la cuptor. Cand se intareste (nu se mai ia pe deget), se adauga umplutura (mere, dovleac, branza), apoi cealalta parte de aluat pana se face maronie.
D: cum vrei, eu le bat usor si cu mana
V: dar ce temperatura?
D: eu le pun la 180 de grade ca la celalalte prajituri. Mama le pune ochiometric ca n-are cu temperatura. La foc potrivit. Iar daca pui fulgi de migdale pune-le in ultimele minute."

Zis şi făcut. Doar că eu am vrut s-o fac un pic diferită. Am pus mai multă făină încât a ieşit un aluat mai gros, iar la coacere n-a ieşit chiar pufos. Am folosit pere (aromate cu un pic de pudră de ghimbir şi zahăr), iar ele au lăsat multă zeamă care a cam înmuiat primul strat de aluat şi care nu s-a mai copt aşa bine. Am folosit o formă cu pereţi detaşabili de doar 20cm diametrul, iar asta a însemnat o tartă mai înaltă şi deci mai greoaie de copt. Una peste alta, copilu' începuse să moţăie a foame, aşa că am făcut o pauză mai lungă între cele două coaceri. La final, gustul era bun, interesantă combinaţia între pere şi ghimbir, dar un pic a fost necopt aluatul.


Data viitoare (mă gândesc eu ce altă tartă sau desert să fie) sper să iasă mai bine. Iar dacă nu, o să-nvăţ şi-atunci din greşeli, cum de altfel e bine şi înţelept de făcut.

You May Also Like

8 commentarii

  1. O tarta mai ... putin gustoasa decat asta nu imi amintesc sa mai fi mancat!
    Felicitari!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ah, mă scuzaţi domnule Petersen! asta e, eu n-am studii de şcoală cu înalte valori în ale bucătăriei simandicoase, eu sunt mai modestă :)

      Ștergere
  2. Eu cred ca la umplutura trebuia adaugat gris (sau alt agent de absorbtie) care sa lupte cu sucul lasat de pere.
    250g zahar suna enorm :O

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţam de sfat, melcule :) Eu mai adăugam un pic de făină şi pudră de migdale în alte umpluturi, în special pentru plăcinta cu brânză dulce, că pe aici, brânza nu are aceeaşi consistenţă cu care eram obişnuită acasă... dar iese foarte bune :)

      Ștergere
    2. Nu garantez ca functioneaza ca n-am testat. Acum ca ma gandesc mai bine e posibil ca grisul sa functioneze bine in compozitiile omogene (gen pere intr-un amestec usor lichid) si sa se comporte diferit daca l presari direct peste bucati de pere (mai ales ca grisul se pune in cantitati mici). Acum, daca ar fi sa fac analogie cu strudelul vienez cu mere, as sugera pesmet. Sau poate perele sa fie calite inainte ca sa-si mai lase din zeama ? Doar gandesc cu voce... scrisa :D

      Cat despre branza - daca faci referire la fromage frais/versekaas, ti-as sugera sa incerci si ricotta. Eu fac treaba mai buna cu ea la placinta/strudel cu branza - seamana mai bine (la consistenta si gust) cu branza de vaci din RO.

      Ștergere
    3. Am uitat sa precizez ca pozele arata... apetisante :) Aparenta si esenta (zicea cineva, candva)

      Ștergere
    4. Retrag punctele de suspensie din comentariul anterior. Habar n-am cum au ajuns acolo :|

      Ștergere
    5. Sau pentru îngroşare eu mai foloseam amidon de porumb, dar e mai mult pentru creme.

      Stai liniştită în legătură cu punctele... nici că le-am observat :)

      Ștergere