Eu n-am ştiu de Moş Nicolae cât am fost copil. Atunci era Moş Gerilă. Apoi am aflat de Moş Crăciun. Iar un pic după am aflat şi despre Moş Nicolae. O poveste frumoasă, cu miros de obiceiuri şi tradiţii româneşti, despre acest Moş drag am citit-o aici. Pe aici, din ce-am aflat, Sinterklaas e mult mai aşteptat decât Moş Crăciun, care, tot din auzite, am aflat că nici n-ar exista. Hm... asta rămâne de văzut, că noi îl aşteptăm cu mare drag şi ar fi tare urât să nu existe el aici.

Cât despre Sinterklaas, el vine cu surle şi trâmbiţe în fiecare an pe barca lui cu aburi şi face un mare spectacol alături de ai lui Zwarte Piet. Acum câteva săptămâni, pe o ceaţă grozavă şi un frig năprasnic am mers şi noi, pentru prima dată, să-l întâmpinăm. Atmosfera în oraş era faină. Străzile pustii, dar cum te apropiai de centrul oraşului, grupuri de părinţi şi ai lor prichindei se îndreptau la pas vioi într-acolo.

Iar ieri, mai modest, a venit şi pe la uşa noastră şi mi-am amintit că anul trecut la fel făcuse. Aşa că am făcut câteva fotografii şi le-am comparat cu cele de atunci. Bobul nu mai e ascuns în burtă, ci ronţăie deja la clementinele pe care le-a lăsat Moşu' în pantofi-i încă mari; mamei i-a adus o carte cu "bunătăţuri" de hârtie; tata nefiind prezent cu încălţările lustruite s-a ales cu nimic, nici măcar cu o nuia, doar cu gânduri bune :). Iar vremea, comparativ cu anul trecut, ne-a lăsat să ne bucurăm de un soare minunat toată ziua.


Cu Moş sau fără Moş, weekend fain să aveţi! :)